Tuesday, December 13, 2011

Masuri de diminuare si de combatere a somajului


Măsuri de diminuare şi control a şomajului:

Măsuri pe termen scurt : au rolul de a proteja şomerii prin garantarea unui venit minim numit indemnizaţie de şomajdiferit de la o ţară la alta şi de la o perioadă  la alta; se acordă diferenţiat pe categorii de vechime în muncă dar şi în funcţie de salariu.
Măsuri pe termen mediu şi lung : sunt orientate atât spre populaţia şomeră cât şi spre populaţia ocupată spre a preveni şomajul.
-    organizarea cursurilor de recalificare şi reconversie profesională
-    facilităţi acordate de către stat pentru crearea de noi locuri de muncă
-    exploatarea unor domenii noi capabile să ofere locuri de muncă ( gestionarea deşeurilor şi a pădurilor ,conservarea mediului, cercetare-dezvoltare)

Spre cei care lucrează:

1.reducerea programului de muncă
2.orar atipic
3.segmentarea obligaţiilor
4.reducerea duratei vieţii active
5.repartierea emigranţilor
6.stipularea în contractul de muncă a unor clauze care să garanteze locul de muncă
7.angajarea pe perioade determinate de timp


Măsuri de combatere

1.      Şomajul determinat de o conjunctură economică, când cererea se reduce pe piaţa economică, se poate realiza printr-o politică fiscală flexibilă de a echilibra pierderile provocate prin reducerea vânzărilor.In SUA această politică este mai flexibilă în comparaţie cu Europa,dacă această politică este aplicată raţional va exclude posibilitatea repetării zilei de vinerea neagră pe Wall Street SUA la data de 25 octombrie 1929, când a izbucnit o criză economică mondială ce a dus la falimentarea băncilor, devalorizarea valutei.Acest fenomen bineînţeles nu aşa de intens a fost observat începând din anul 1970 şi în Germania când impozitele erau mari, şomajul  creştea, salariile devenind mari, determinând ca preţurile să fie ridicate la produsele germane ,care nu puteau concura cu cele produse mai ieftin în alte ţări.
2.      O măsură pentru combaterea şomajului structural, este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare, prin colaborare mai bună dintre sindicate şi conducerea firmelor, ca tarifele să fie reglate în funcţie de gradul ratei de inflaţie.Metoda prelungirii şcolarizării elevilor şi pensionarea timpurie a angajaţilor s-a dovedit pe o perioadă mai lungă de timp ca o măsură costisitoare şi neeficace. O altă măsură de reducere a şomajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post să fie ocupat de doi angajaţi.
3.      Măsuri politice active pentru reducerea şomajului sunt:
·         la noii angajaţi este un timp de probă, timp în care primesc o retribuţie mai mică, flexibilitate a timpului de lucru, uşurarea desfacerii contractului de muncă şi tarife de salarizare flexibile după conjunctura economică
·         instruirea şi trenarea şomerilor în felul în care trebuie să-şi caute un loc de muncă
·         integrarea în acest proces a celor care trăiesc în ţară şi au o cetăţenie străină
·         ridicarea nivelului de calificare şi pregătire a şcolilor
În multe situaţii, măsurile active au ca efect sporirea numărului şi a intensităţii barierelor de pe piaţa muncii, accentuând şomajul.
Eliminarea tuturor barierelor de pe piaţa muncii (normele specifice legislaţiei muncii), ar avea drept consecinţă eliminarea oricărei forme de şomaj involuntar, sporirea competiţiei dintre salariaţi pentru cele mai bune locuri de muncă (salarii şi condiţii de muncă superioare), sporirea competiţiei dintre angajatori pentru cei mai buni salariaţi, efectele fiind creşterea productivităţii muncii, reducerea birocraţiei, creşterea generalizată a veniturilor reale ale populaţiei şi va fi stimulată dorinţa oamenilor de a se instrui.

Tipuri de somaj


Şomajul  este cauzat de două fenomene sau procese:
Pierderea locului de muncă de către o parte a populaţiei ocupate sub incidenţa următoarelor fenomene:
1.      Criza economică : şomajul se numeşte ciclic sau conjunctural
2.      Restructurarea activităţilor economice pe ramuri şi subramuri : şomaj structural
3.      Înlocuirea tehnologiilor de producţie cu unele moderne mai performante : şomaj tehnologic
Aceste forme de şomaj pot fi resorbite prin perioade de avânt economic ,prin reorientarea învăţământului sau prin reconversii profesionale.
Creşterea ofertei de muncă mult mai rapid decât cererea de muncă datorită formării generaţiilor de tineri apte să pătrundă pe piaţa muncii ,dar şi manifestării dorinţei de a lucra a unor persoane inactive o perioadă lungă de timp; economia este în imposibilitatea de a crea locuri de muncă pe măsura dezvoltării ofertei de muncă.
În economie sunt cunoscute şi formele de şomaj voluntar (persoane neocupate datorită refuzării locurilor de muncă considerate nesatisfăcătoare) – nivelul salariului, specializarea, condiţiile de muncă , şomaj involuntar (care include persoane neocupate doritoare să lucreze dar care nu găsesc un loc de muncă ).
Şomaj fricţional care are la bază mobilitatea forţei de muncă ; afectează fie persoanele în căutarea primului loc de muncă datorită insuficienţei informării cu privire la cerinţele pieţei muncii, dar şi persoanele care nu pot munci pentru că sunt prinse în anumite cursuri de recalificare pentru a-şi schimba locul de muncă.
Şomajul este considerat un dezechilibru al dezechilibrelor: este specific pieţei muncii dar îşi are originea într-un dezechilibru de pe piaţa bunurilor şi serviciilor în condiţii de absorbţie.
Evoluţia ratei şomajului în judeţul Gorj comparativ cu rata şomajului naţional

2005
2006
2007
2008
Rată şomaj ţară
5,9
5,2
4,1
3,9
Rată şomaj Gorj
9,3
9,7
5,5
5,4

Introducere si caracteristicile somajului

Şomajul este o stare negativă care afectează economiile şi se manifestă prin neasigurarea locurilor de muncă pentru o mare parte a populaţiei active disponibile.

Caracteristici ale şomajului:


Nivelul şomajului exprimat în doua moduri:
1.Absolut ca număr de şomeri (Nş)
2.Relativ sau procentual ca rată a şomajului:
            Rş=Nş/Po *100  (Po=populaţia ocupată)
            Rş=Nş/Pa *100 (Pa=populaţia aptă)

Intensitatea şomajului

Sunt două tipuri de şomaj:
1.      Şomaj parţial: constă într-o diminuare temporară a activităţii
2.      Şomaj total: constă în pierderea definitivă a locului de muncă

Durata şomajului
Este perioada de la diminuarea sau încetarea activităţii şi până la reluarea acesteia.

Structura şomajului pe categorii de:

1.      Calificare
2.      Vârstă
3.      Sex